Organizații precum IBM și Amazon Web Services descriu blockchain-ul în termeni similari: un registru partajat, rezistent la modificări, conceput astfel încât, odată ce o informație a fost înregistrată, să fie extrem de dificil de modificat fără ca acest lucru să fie detectat.
Cum funcționează, de fapt
La baza tehnologiei blockchain stau trei idei principale.
Tranzacțiile sunt grupate în „blocuri”.
De fiecare dată când are loc un transfer de valoare – de exemplu, când cineva trimite criptomonede unei alte persoane – tranzacția este înregistrată. Un grup de tranzacții recente este apoi reunit într-un bloc.Blocurile sunt legate într-un lanț.
Fiecare bloc nou conține o referință către blocul anterior, formând astfel un lanț cronologic neîntrerupt. De aici provine și denumirea de „blockchain” – lanț de blocuri. Deoarece fiecare bloc este legat de cel anterior, modificarea unei tranzacții mai vechi ar presupune rescrierea tuturor blocurilor care au urmat, lucru pe care rețeaua este concepută să îl facă practic imposibil.Registrul este distribuit, nu centralizat.
În loc să fie stocat pe serverul unei singure companii, registrul este copiat pe numeroase computere independente, numite adesea „noduri”. Înainte ca o nouă tranzacție să fie adăugată, rețeaua trebuie să confirme că aceasta este validă, printr-un proces cunoscut sub denumirea de consens. Deoarece numeroase computere dețin copii identice ale registrului și verifică reciproc informațiile, nicio persoană sau organizație nu poate modifica în mod discret înregistrările și nici nu poate cheltui fonduri care nu îi aparțin.
Aceste caracteristici explică de ce blockchain-ul este adesea descris ca fiind imuabil, adică dificil de modificat ulterior, și descentralizat, adică necontrolat de o singură autoritate centrală.
Blockchain-uri publice versus private
Nu toate blockchain-urile funcționează în același mod.
Blockchain-urile publice, precum cele pe care funcționează Bitcoin și Ethereum, sunt deschise tuturor. Oricine are o conexiune la internet poate consulta istoricul tranzacțiilor, însă nu îl poate modifica.
Blockchain-urile private au un acces mai restricționat și sunt administrate de o singură companie sau de un grup restrâns. Acestea sunt adesea utilizate intern de companii, în loc să funcționeze ca rețele publice și deschise.
Majoritatea criptomonedelor pe care le vei întâlni, inclusiv cele pe care le poți explora în aplicația Aircash, funcționează pe blockchain-uri publice.
De ce este important blockchain-ul dincolo de criptomonede
Deși blockchain-ul a devenit cunoscut pe scară largă în primul rând datorită Bitcoin, posibilele sale utilizări sunt mult mai diverse. Companiile și cercetătorii au explorat utilizarea tehnologiei blockchain pentru aplicații precum urmărirea mărfurilor de-a lungul unui lanț de aprovizionare, verificarea identității digitale și decontarea mai rapidă a tranzacțiilor financiare, cu mai puțini intermediari.
Criptomonedele rămân, în prezent, cea mai cunoscută și mai utilizată aplicație a tehnologiei blockchain, însă este important de știut că tehnologia care stă la baza acestora nu se limitează doar la bani.
*Acest articol are exclusiv scop educativ și nu reprezintă consultanță financiară. Investițiile în criptomonede implică riscuri, inclusiv riscul de pierdere.
